Capitolul 1

  1. Prea Sfânta Treime Dumnezeu la-nceput,
    A creat (basah),
    Cerurile și pământ și lut,
    Din care ne-a și făcut.
  2. Iar pământul era gol și pustiu.
    Și întuneric era peste fața adâncului abis.
    Iar Sfântul Duhul Dumnezeului celui viu, A Treia Persoană a Prea Sfintei Treimi, Izvorâtor de Lumini
    Și necuprins și neatins,
    Se mișca
    Deasupra apelor și plutea.
  3. Şi Dumnezeu Tatăl a zis: „Să fie lumină!”
    Şi a fost Lumina lui Hristos a Energiilor necreate: Logos Interior în Sânul Tatălui și Exterior,
    Mai presus de cea lunară,
    Astrală și solară.
    Cele ce-n ziua a patra tot de Dumnezeu create
    Și proniate.
  4. Tatăl ceresc a zis: „Să fie Lumină”, cu Logosul cu Hristos Cuvântul. Adică avea născută veșnic,
    Pe A Doua Persoană a Prea Sfintei Treimi, Preasfântul.
    După cum împreună a creat cerul și pământul,
    Deci chiar din primele trei versete,
    Prea Sfânta Treime-n Unime Tatăl, Fiul și Sfântul Duh în vileag vădit Se dete.
    Așa că Lumina din prima zi e bună,
    Și așa a fost și va fi iar ziuă fără soare, stele sau lună.
  5. Dumnezeu de-ntuneric a despărțit Lumina diurnă
    Și a numit-o ziuă plină,
    Și a numit întunericul noapte.
    Și a fost seară și a fost dimineață ziua-ntâi la ale lui Hristos șoapte.
  6. Și a zis Hristos: „Să fie-ntindere, tărie-ntre ape,
    Ca cerul pe pământ să-ncape
    Și să se despartă apele de ape!”
  7. Și Hristos a creat întinderea sau tăria.
    Și-a despărțit apele care erau dedesubtul întinderii și stihia,
    De apele care erau deasupra-ntinderii. Și așa a fost.
    Că toate au scop și armonie-n al lui Hristos rost.
  8. Și a numit întinderea ceruri, deosebite de cerurile Dumnezeiești.
    Și a fost seară și a fost dimineață, ziua a doua, fără să existe soare sau ferești.
    Cum va fi cer nou
    Și pământ nou.
    Și la sfârșit, că Tu Hristos Luminătorul nostru ești.
  9. Și Hristos a zis: „Ca apele de sub ceruri să se strângă, să s-adune,
    Ca să s-arate uscatul sau pământul!”

    Și așa a fost, slăvita minune.
  10. Și Hristos a numit uscatul pământ,
    Pe care S-a și Întrupat Dumnezeiescul Cuvânt.
    Și a numit mări și oceane a apelor strângere,
    În care să ne botezăm toți Ortodox, în Numele Prea Sfintei Treimi, ca să scăpăm de a iadului plângere.
    De aceea oceanele planetare-s mai numeroase,
    Decât pământul și-s cu duhovnicești foloase.
    Și Hristos a văzut că era bine
    Și S-a bucurat,
    Când lutul a creat,
    Prea Sfânta Treime
    În Unime.
  11. Și Hristos a zis: „Să dea pământul creat tot de Hristos verdeață cu chlorophilă”,
    Numai din a Sa strălucire și milă,
    Înainte de a crea a soarelui lumină,
    Din Lumina divină.
    Și a creat (asah), ierburi care fac sămânță și pomi roditori,
    Care fac roade după soiul lor, pentru noi cei muritori.
    Că a creat sămânța tocmai Hristos, cel fără de sămânță, care va veni pe al cerurilor nori.
    A creat plantele, floristica după soiul fiecăruia, în care-i sămânța pe pământ,
    Ca pe Hristos să nu-L mai încoronăm cu spini, ci cu flori.
    Și așa a fost,
    La al lui Hristos adăpost.
  12. Și pământul a dat verdeață, ierburi care fac sămânță după felul lor și pomi care fac roade.
    Pentru ale Globului terestru noroade,
    Ca și noi să dăm ale pocăinței Ortodoxe roade.
    Că Hristos pe toți ne sloboade.
    Și Hristos a văzut că este bine.
  13. Și a fost seară și a fost dimineață, ziua a treia numai cu Dumnezeieștile Lumine.
  14. Și Hristos a zis: „Să fie Luminători în întinderea cerurilor, ca ziua de noapte să despartă
    Și să fie ca Semne, Puteri, Minuni și cu vremi și cu zile și ani, să ne-mpartă”
    .
  15. Și ei să fie ca luminători cu alte ceruri. Dar sunt tot creaturi, ci nu Creatori.
    Care strălucesc și noaptea și când ne-ngrămădesc nori.
    Să lumineze din-ntinderea cerurilor direct pe pământ.
    Unde S-a-ntrupat Adevărata Lumină
    Divină,
    Hristos cel Prea Sfânt.
  16. Și a fost așa. Și Hristos a creat cei doi mari luminători,
    Până va veni El Însuși ca Lumină
    Lină pe a cerurilor nori.
    Luminătorul cel mai mare, ziua s-o stăpânească.
    Și luminătorul cel mai mic, numai noaptea să strălucească.
    Dar amândoi,
    Se vor înnegri
    Ca un sac de păr,
    Și-n sânge se vor înroși,
    În vremurile de apoi.
    Hristos a creat și nenumăratele stele,
    Care vor cădea-n vremuri apocaliptice grele.
  17. Și Hristos i-a pus pe-ntinderea cerurilor ca să lumineze pe pământ.
    Dar Adevăratul nostru Luminător e Hristos cel sfânt.
  18. Hristos a zis să stăpânească ziua și noaptea și de-ntuneric Lumina despart.
    Și Hristos a văzut că era bine.
  19. Și a fost seară și dimineață ziua a patra, precum se împart.
  20. Și Hristos a zis: „Să mișune apele cu mulțimi de viețuitoare.
    Și păsări deasupra pământului pe fața-ntinderii cerurilor să zboare
    ”.
  21. Și Hristos pe peștii cei mari de ape și pe orice vietate care se mișcă de care roesc apele după soiul lor a creat.
    Și pe orice pasăre după soiul ei numai Hristos care a-nviat
    Și apoi S-a-nălțat,
    A făcut-o de-a zburat.
    Și Hristos a văzut că era bine.
    Arătându-și puterile-I depline.
  22. Și Hristos a zis binecuvântându-le: „Creșteți și vă înmulțiți,
    Umpleți apele mărilor, iar păsările de pe pământ pe Hristos Îl proslăviți,
    Când ciripiți”
    .
  23. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă a cincea zi.
  24. Când toate și fără voi oamenii, au început a se limpezi.
    Și Hristos a zis: „Să dea pământul vietăți după soiul lor,
    Și-ntregul cupăr
    De animale târâtoare,
    Și ale pământului viețuitoare”
    ,
    Și a fost astfel,
    Precum grăia Dumnezeiescul Miel.
  25. Și Hristos a creat viețuitoarele pământului după soiul lor și orice se târăște pe pământ,
    Toate-au răsărit la al lui Hristos Cuvânt
    Și a văzut Hristos că era bine,
    Și toate creaturile de Hristos erau pline.
  26. Și Hristos a zis: „Să facem om după Chipul Nostru și dup-a Noastră asemănare”,
    Arătând clar că-ntreaga Prea Sfântă Treime era în lucrare.
    Și că noi avem răspundere mare.
    Că nu suntem simple animale necuvântătoare.
    Pe om l-a pus să stăpânească,
    Peste peștii apelor și peste păsările cerului și peste animale și peste tot pământul să domnească.
    Dar sub Egida lui Hristos și oblăduirea-I Împărătească.
    Deci toate numai lui Hristos trebuie să-I slujească,
    Și să se dăruiască.
    Omul trebuie să-nfrâneze și pe târâtoare, ca să nu se mai târască.
  27. Și Hristos a creat pe om după Chipul Său.
    L-a făcut prin Cuvânt și cu Mâinile după chipul lui Dumnezeu.
    Dar l-a creat parte bărbătească și femeiască.
    Ca-n simbolul androgin și tagma monahicească.
  28. Și Hristos l-a binecuvântat și a zis: „Creșteți în Hristos și vă-nmulțiți duhovnicește
    Și umpleți pământul și supuneți-l,
    Și stăpâniți-l.
    Și conduceți atât pești și păsări, cât și tot ce pe pământ se târăște”
    .
    Și-i vorbește omului la plural, că prin preștiință, Hristos cunoștea tot neamul ce se-nmulțește.
  29. Apoi a zis Hristos: „Iată, v-am dat orice iarbă care face sămânţă de pe toată faţa pământului
    Și orice pom în care-i rodul să vă fie hrană. Întâi Pomul Vieții conform Cuvântului.
  30. Și oricărei viețuitoare,
    Oricărei păsări și târâtoare,
    În care-i vie suflare,
    Numai iarba verde i-am dat ca mâncare”
    .
  31. Și a văzut tot ce făcuse și iată că erau bune foarte.
    Că nu izbucnise încă pe pământ cumplita moarte.
    Și a fost seară și a fost dimineață, a șasea zi.