(A Sfinților Părinți după trup ai Domnului)
20 Decembrie
(Ap. Evrei 11. 9-10; 32-40; Ev. Matei 1. 1-25)
(Genealogia Mântuitorului)

Deuteronom I. 8.15

8.    „Şi iată, Eu vă dau pământul acesta; mergeţi şi vă luaţi de moştenire pământul pe care Domnul a făgăduit cu jurământ să-l dea părinţilor voştri, lui Avraam şi lui Isaac şi lui Iacov, lor şi urmaşilor lor.
9.    În vremea aceea v-am zis: Nu vă mai pot povăţui singur;
10.    Domnul Dumnezeul vostru v-a înmulţit şi iată acum sunteţi mulţi la număr, ca stelele cerului.
11.    Domnul Dumnezeul părinţilor voştri să vă înmulţească de o mie de ori mai mult decât sunteţi acum şi să vă binecuvânteze, cum v-a făgăduit El!
12.    Cum dar voi purta singur greutăţile voastre şi sarcinile voastre şi neînţelegerile dintre voi?
13.    Alegeţi-vă din seminţiile voastre bărbaţi înţelepţi, pricepuţi şi încercaţi, şi-i voi pune căpetenii peste voi.
14.    Atunci mi-aţi răspuns şi aţi zis: Bun lucru ne porunceşti să facem!
15.    Şi am luat dintre voi bărbaţi înţelepţi, pricepuţi şi încercaţi, şi i-am pus povăţuitori peste voi: căpetenii peste mii, peste sute, peste cincizeci, peste zeci şi judecători peste seminţiile voastre.”

Moise vorbește, pune stăpânitori și judecători și e ascultat. Dacă Hristos ne grăiește Logos Divin, nimeni nu-L ascultă, nici prin proroci, nici prin sfinți, nici prin regnul mineral, nici prin floră, nici prin faună. Ba încă nici El Întrupat 33 de ani, n-a fost iubit, ci răstignit, iar dacă azi ne grăiește din nou Logos Divin propovăduind personal Sfânta Evanghelie, totuși voi nu-L ascultați.

Dar măcar de ați asculta pre Moise și pre proroci! Că tot Cuvântul lui Hristos este! Voi vreți stăpâniri materiale și colectiv, că nu vă puteți purta singuri. (Exod 18.18: „Căci te vei prăpădi şi tu, şi poporul acesta, care este cu tine. E grea pentru tine sarcina aceasta şi nu o vei putea împlini singur”; Numerii XI.14: „Eu singur nu voi putea să duc tot poporul acesta, că acest lucru este greu pentru mine”). Dacă Hristos v-a înmulțit, voi Îl răstigniți în loc să-L iubiți și să-I fiți recunoscători? De ce nu-i ridicați altare, în loc să le tot dărâmați? Voi ați luat pre cei mai pricepuți bărbați din norod pentru a vă conduce spre iad. Dar nu este nevoie de înțelepciune ca să intrați în iad. Ne mirăm de ce vă munciți atâta când v-ați arvunit și gheena. Voi judecați cu nedreptate și anarhizați toate valorile și toate căpeteniile sfinților și ale dregătorilor creștini. Vai vouă! Că strămoșii noștri ne sunt mai marii noștri, iar noi nu ascultăm de voi criminalilor uzurpatori. Scriptura, Tradiția și Logosul Divin nu spun despre voi și nu aveți temelie în stăpânire, decât numai ca veșnic condamnați. (Gen. 15.5; 22.17; 26.4); (2 Reg. 24.3; Exod 32.13; 18.21-25); (Numerii XI 16-17; 3 Reg. 3.8-9).

Deuteronom X 13-20

13.    „Să păzeşti poruncile Domnului Dumnezeului tău şi hotărârile Lui pe care ţi le spun eu astăzi, ca să-ţi fie bine.
14.    Iată, al Domnului Dumnezeului tău este cerul şi cerurile cerurilor, pământul şi toate cele de pe el.
15.    Dar numai pe părinţii tăi i-a primit Domnul şi i-a iubit şi v-a ales pe voi, sămânţa lor de după ei, din toate popoarele, cum vedeţi astăzi.
16.    Deci să tăiaţi împrejur inima voastră şi de acum înainte să nu mai fiţi tari la cerbice;
17.    Că Domnul Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor şi Stăpânul stăpânilor, Dumnezeu mare şi puternic şi minunat, Care nu caută la faţă, nici nu ia mită;
18.    Care face dreptate orfanului şi văduvei şi iubeşte pe pribeag şi-i dă pâine şi hrană.
19.    Să iubiţi şi voi pe pribeag, că şi voi aţi fost pribegi în pământul Egiptului.
20.    De Domnul Dumnezeul tău să te temi, numai Lui să-I slujeşti, de El să te lipeşti şi cu numele Lui să te juri.”

Strămoșii noștri patristici au avut scrisă mântuirea și Legea nouă a Iubirii și a Împărtășirii pe tablele noi ale Inimii, în locul celor de piatră. Voi știți ce cere Dumnezeu? Să fiți fericiți păzindu-I poruncile (Deut. 6.24). Să iubim chiar pre streini, că și Hristos e strein printre noi (Levitic 19.33-34), și noi fost-am streini și suntem în surghiunie. Hristos e Slava, El e Dumnezeul ale Cărui minuni le vedem azi (Exod 15.2; Ps. 21.3; Ier. 14; I Reg. 12.24; 2 Reg. 7.23; Ps. 105.21-22). De ce mai țineți canoane și Legi vechi de circumcizie sau Korbana, când Hristos vă poruncește să vă tăiați inimile împrejur și să nu vă mai înțepeniți grumazii? (Levitic 26.41; Ier. 4.4; Rom. 2.28; Colos. 2.11; Deut. 9.6-13, 30.6). Să faceți dreptate și să dați Hrana veșnică Euharistică și să îmbrăcați pre creștini în Hristos. (Ps. 67.5; 145.9)

Geneza XIV 14-20

14.    „Auzind Avram că Lot, rudenia sa, a fost luat în robie, a adunat oamenii săi de casă, trei sute optsprezece, şi a urmărit pe vrăjmaşi până la Dan.
15.    Şi năvălind asupra lor noaptea, el şi oamenii săi i-au bătut şi i-au alungat până la Hoba, care este în stânga Damascului.
16.    Şi au întors toată prada luată din Sodoma, au întors şi pe Lot, rudenia sa, averea lui, femeile şi oamenii.
17.    Şi când se întorcea Avram, după înfrângerea lui Kedarlaomer şi a regilor uniţi cu acela, i-a ieşit înainte regele Sodomei în valea Şave, care astăzi se cheamă Valea Regilor.
18.    Iar Melhisedec, regele Salemului, i-a adus pâine şi vin. Melhisedec acesta era preotul Dumnezeului celui Preaînalt.
19.    Şi a binecuvântat Melhisedec pe Avram şi a zis: „Binecuvântat să fie Avram de Dumnezeu cel Preaînalt, Ziditorul cerului şi al pământului.
20.    Şi binecuvântat să fie Dumnezeul cel Preaînalt, Care a dat pe vrăjmaşii tăi în mâinile tale!” Şi Avram i-a dat lui Melhisedec zeciuială din toate.”

Cu ajutorul lui Hristos a biruit Avraam pe împărații păgâni și a scăpat pe Loth, iar El a fost binecuvîntat de Hristos și de Melchisedec preotul și Împăratul Salemului. Sfinții Strămoși s-au sfințit prin botezul dorinței nostalgiei paradisiace. Dar nimeni n-a fost sfânt fără Euharistie, Sfântul Sânge al lui Hristos. Chiar Hristos însângerat de pe Cruce S-a pogorât în iad cu sufletul și cu Dumnezeirea, spre a-i scoate pre toți strămoșii din Hades și să-i ducă în Rai la Prea Slăvita Sa Înviere. (Evrei 7.1-4; Ps.3; Evrei 5.6; Miheia 6.6; Fapte 16.17; Ruth 3.10; 2 Reg. 2.5; Mat. XI. 25).